CULESE DIN RURAL. REZIDENȚE DE DOCUMENTARE ȘI SCRIERE

December 31, 2021
 
 
Cel de-al doilea proiect depus de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, „Culese din Rural. Rezidențe de documentare și scriere”, intră pe lista de finanțare a AFCN pentru anul 2022. Rezultatele sesiunii de finanţare A.F.C.N. I/2022, după soluționarea contestațiilor, pentru aria ”Rezidențe de Creație”, regăsește proiectul depus de MJIAZ pe locul 10 în lista proiectelor care obțin finanțare.
 
Proiectul își propune să organizeze opt rezidențe de documentare și scriere de câte o lună în șase localități rurale din România, trei din județul Sălaj și trei din Bistrița-Năsăud. În baza documentării în localitățile gazdă, șase autori cooptați în proiect vor redacta un text încadrabil realismului etnografic, care să intersecteze literatura cu antropologia și reportajul, iar pentru documentarea vizuală și ilustrarea materialului final vor colabora cu doi fotografi, câte unul pentru fiecare județ. Toate textele rezultate, împreună cu fotografiile aferente, vor fi grupate într-un volum care-și propune să ofere cititorilor o radiografie a ruralului contemporan, atât prin diversitatea tematicilor abordate, cât și prin diferențele și particularitățile comunităților rurale alese pentru a găzdui rezidenții. Volumul va include și o introducere amplă, realizată de Valer Simion Cosma (istoric și antropolog) și Emanuel Modoc (critic literar), iar o parte din textele cuprinse în volum urmează să fie publicate în publicații culturale partenere, precum Scena9, Revista Steaua, Echinox și DOR. Volumul rezultat va avea o dublă lansare la Zalău și Bistrița, în toamna anului viitor.
 
Derulat de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău în parteneriat cu Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale, acest proiect își propune să intersecteze și să ducă mai departe într-o versiune nouă două programe de rezidențe de cercetare și creație artistică derulate în anii trecuți de cele două instituții partenere, ”Culese din Telciu. Rezidențe de cercetare și creație artistică” și ”Artiști la Muzeu. Platformă de Creație și Educație prin Artă”. Având în vedere că proiectul se desfășoară în două județe, atât în etapa rezidențelor, cât și în etapa finală a lansării volumului rezultat, echipa proiectului a decis cooptarea ca partener instituțional a Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud.
 
Parteneri media din Sălaj: Graiul Sălajului, Magazin Sălăjean, Reporter Pur și Simplu, Sportul Sălăjean, Transilvania TV.
 
Parteneri media din Bistrița-Năsăud: Observator BN, Bistrițeanul.
 
Informații de background
 
Proiectul reunește șase autori și doi fotografi în șase localități rurale, cu background și interese documentare foarte diferite, din dorința de a acoperi un spectru tematic cât mai larg și perspective cât mai diferite. Astfel, antropologul Florin Dumitrescu, cunoscut om de publicitate și autor al faimoasei lucrări „Tradiții la superofertă”, va documenta timp de o lună viața țăranilor-piețari și legătura acestora cu urbanul mic și mediu, locuind în casa unei familii de țărani-piețari din satul Liviu Rebreanu (județul Bistrița-Năsăud), devenit între timp cartier rural al orașului Năsăud.
 
Tot din zona antropologiei și tot din școala regretatului Vintilă Mihăilescu vine mai tânărul Vlad Emilian Gheorghiu, cercetător la Universitatea din Aberdeen, Scoția, care își propune să documenteze și să scrie despre memoria socială a oamenilor din Chieșd (județul Sălaj), localitate minieră până la începutul anilor 2000, încercând să înțeleagă prin ce au trecut și cum au resimțit în urma dezindustrializării zonei și transformărilor sociale, economice și culturale din postsocialism.
 
Jurnalista Andrada Lăutaru (Libertatea), va locui pentru o lună la o familie de pensionari din satul Dumuslău, comuna Carastelec (jud. Sălaj) unde va documenta și va scrie despre îmbătrânire, pornind de la această comunitate în care, în vara anului 2021, mai locuiau în permanență 28 de persoane, toate având peste 70 de ani.
 
Dramaturga și publicista Alexandra Felseghi, va cerceta și scrie despre fenomenul abandonului școlar, pornind de la cazul comunității din Lechința (județul Bistrița-Năsăud), o localitate cu o puternică tradiție viticolă și cu o bogată moștenire arhitecturală medievală, din ceea ce a fost cândva arealul săsesc bistrițean (Nösnerland).
 
Prozatorul Bogdan Coșa își propune să facă un experiment pornind de la cel mai recent roman al său, unanim aclamat de critici, Cât de aproape sunt ploile reci. Mai precis, pe parcursul lunii pe care o va petrece în satul Marin, comuna Crasna (județul Sălaj), își propune să dezgroape making of-ul romanului său și să-l reia, de data aceasta în vederea realizării unui studiu de caz. Îl interesează aceleași lucruri: cum suportă satul migrația, care e orizontul de așteptare al locuitorilor, ce cred, ce speră, ce-i doare, dar și cum se bucură, unde tresaltă inima lor.
 
Foarte tânăra Maria Amarinei, autoarea unui reportaj amplu despre alcoolismul rural, publicat în 2021 în Scena9, își propune să documenteze și să scrie despre relațiile maritale ale femeilor din rural, într-o explorare a deciziilor și motivațiilor din spatele deciziilor luate de femei măritate din mai multe generații și fete aflate în curs de căsătorire. Rezindența ei se va desfășura în comuna Telciu (județul Bistrița-Năsăud), unde va fi găzduită la sediul asociației Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale.
Munca lor de cercetare și creație va fi completată de către doi fotografi, câte unul pentru fiecare județ, care vor realiza o serie de fotografii din care vor fi selectate pentru fiecare material câte minim cinci, pentru a fi publicate atât în versiunea ce va apărea independent, într-una din publicațiile culturale partenere, cât și în volumul final.
 
Astfel, pentru cele trei rezidențe care se vor desfășura în județul Bistrița-Năsăud, am optat pentru Hervé Bossy, fotograf și fotojurnalist francez cu o bogată experiență în fotografie documentară, foarte interesat de explorarea fotografică a ruralului românesc.
Pentru cele trei rezidențe din județul Sălaj, am optat pentru Patricia Marina Toma, fotografă din Sălaj, bună cunoscătoare a ruralului sălăjean și cu activitate bogată în documentarea ruralului autohton.
 
Nu în ultimul rând, având în vedere că arhivarea și conservarea patrimoniului material și imaterial este funcția principală a instituției noastre, faptul că prin acest proiect se va produce o bogată arhivă foto, cu instantanee care documentează șase localități rurale ale zilelor noastre, este iarăși un mare câștig.
 
Odată editate și organizate pe localități, fotografiile documentare realizate de cei doi fotografi vor fi predate Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, care își va îmbogăți astfel fondul de fotografie.
Proiectul poate fi privit ca o nouă etapă în activitatea celor două entități culturale, a căror interes manifestat și activități constante reprezintă un angajament în a dezvolta și consolida în timp ideea de rezidențe de documentare și creație în rural, precum și viața cultural-educațională locală.
 
Pentru Muzeul Județean de Istorie și Artă, acest proiect reprezintă o continuare firească a colaborărilor cu sectorul cultural independent și cu artiști și cercetători contemporani, deopotrivă tineri și consacrați. După producția unui spectacol de teatru documentar (2019) și susținerea în calitate de partener a altei producții derulată de Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale (2019), în care metode de cercetare și documentare specifice etnografiei, istoriei și antropologiei au contribuit substanțial la realizarea unor producții artistice, printr-un astfel de proiect ne dorim susținerea creației literare și jurnalistice bazată de asemeni pe o cercetare interdisciplinară solidă. Mai mult, pentru instituția noastră este o modalitate excelentă de a continua diseminarea rezultatelor unor cercetări asupra ruralului sălăjean contemporan, prin intermediul limbajului artistic, precum și o modalitate foarte eficientă de a evidenția și populariza importanța cercetării de teren în realizarea unor producții artistice contemporane. Considerăm că prin astfel de proiecte contribuim la dezvoltarea și consolidarea unei metodologii de documentare și creație foarte utilă, cu potențial ridicat de apropiere către publicul nespecializat, dar curioase și interesate. Un astfel de demers este cu atât mai necesar cu cât în România se manifestă la nivel popular un puternic dezinteres față de cercetarea științifică și o îngrijorătoare neînțelegere a importanței și rolului acesteia pentru o societate democratică funcțională.
Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău a beneficiat în trecut de și alte finanțări de la Administrația Fondului Cultural Național, pe care le-a îndeplinit și decontat în cele mai bune condiții. Prin proiectele și evenimentele derulate, atât ca organizator, cât și ca partener al unor organizații sau artiști din sectorul cultural independent, instituția noastră a probat mereu că este o entitate culturală care pune accent pe corectitudine și calitate artistică, care își respectă angajamentele și parteneriatele. Mai mult, la nivelul viziunii manageriale din ultimii ani instituția noastră a acordat multă atenție deschiderii către sectorul cultural independent, atât în sensul sprijinirii tinerilor artiști prin burse de rezidență (platforma Artiști la Muzeu), cât și prin colaborări în vederea producerii unor spectacole de teatru bazate pe documentare (Fabrici și uzine, 2019, text Alexandra Felseghi, regia Adina Lazăr, Frontal – o adaptare foarte liberă după povestea unui om leneș de Ion Creangă, 2019, text și regie Gianina Cărbunariu, Sunt una dintre fortunate, 2019, text Alexandra Voivozeanu, regia Claudiu Lorand Maxim, Verde Tăiat, 2020, text Alexandra Felseghi, regia Adina Lazăr, Rafina, 2021, text Bogdan Georgescu, regia Irina Gâdiuță), cât și prin susținerea unor stagiuni de teatru (dubla stagiune Reactor de Creație și Experiment din Cluj de la Zalău din 2019) sau organizarea unor evenimente și ateliere de educație prin cultură (I.A.R. Istorii Alternative în România, derulat în 2019 de asociația O2G Ofensiva Generozității, din București).

Leave a Reply